3. Anatomia externa la salmonide

3. Anatomia externa la salmonide
FORMA CORPULUI
Pestii au corpul alungit, in forma de fus, putin
turtit lateral; aceasta
forma a corpului opune rezistenta mica la curent
si ajuta la o usoara
deplasare in apa. Apele cu viteza mica de
scurgere sau cele statatoare au
determinat o forma mai turtita speciilor de pesti
pe care le gazduiesc;
dintre aceste specii fac parte: crapul, caracuda,
etc. Alti pesti, care isi
duc viata la fund, cum sunt somnul si mihaltul,
sunt turtiti de sus in jos
(in plan orizontal).
P IELEA
Corpul pestilor este invelit intr-un tesut de
protectie numit piele. Pielea
este alcatuita la suprafata dintr-un strat de celule
suprapuse,
transparente, numit epiderma, si o patura mai
profunda, alcatuita din
tesuturi de legatura, numit derma. Anumite celule
din epiderma, celule
mucipare, secreta un lichid lipicios, transparent,
care impreuna cu apa
formeaza mucusul.
Mucusul imbraca tot corpul pestelui, protejandu-l
in acest fel de
patrunderea in corp a microorganismelor
producatoare de boli si ii usureaza
inotul. In derma se afla, pe langa altele, celule
care produc culori,
asa-numitii cromatofori, si care sunt mult mai
active in timpul perioadei
de inmultire a pestilor. Din derma iau nastere
solzii, care, de obicei,
imbraca tot corpul pestelui, in afara de cap si
aripioarele inotatore;
numai chefalii au solzi si pe aceste zone ale
corpului. Unii pesti, ca
somnul sau zlavoaca, nu au solzi, iar grindelul,
zvarluga si chiscarul au
solzii raspanditi numai pe unele portiuni ale
pielii.
Forma solzilor este diferita: rotunda (solz cicloid)
la pastrav, crap,
stiuca, mihalt etc; dintata (solz ctenoid) la salau,
biban, ghibort etc.
Dupa solzi se poate stabilii varsra pestelui:
privind solzii in zare se pot
distinge pe ei niste cerculete, unele mai late,
care reprezinta perioada de
hranire a pestelui (perioada de vara) si altele mai
inguste si mai
intunecate, care reprezinta perioada de stagnare
(perioada de iarna).
Numarand, dinspre centrul solzului spre periferia
lui, cercurile de vara si
de iarna se poate determina varsta pestelui.
SCHELETUL
Corpul pestilor este sustinut de oase, care, in
totalitatea lor, formeaza
sistemul osos sau scheletul. In general, scheletul
pestilor este alcatuit
din oasele craniului, coloana vertebrala, coastele
(vertebrele) si oasele
aripioarelor inotatoare.
Craniul este format dintr-un numar mare de oase,
majoritatea lor de forma
lata. Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un sir
de vertebre. In
general, pestii de apa dulce au 70-80 de vertebre.
De o parte si de alta a
coloanei vertebrale sunt prinse coastele.
Arcurile branhiale sunt asezate de o parte si de
alta a capului, in numar
de 5 perechi; a cincea pereche este prevazuta cu
numerosi dinti faringieni.
Toate arcurile branhiale sunt protejate in afara
de doua oase late numite
operculi.
Aripile inotatoare sunt legate de schelet print-un
numar mic de oase numite
radii. La randul lor, inotatoarele sunt alcatuite
dintr-un numar de radii
simple sau radii ramificate. Cunoasterea
numarului radiilor dintr-o
inotatoare este importanta pentru determinarea
speciilor de pesti.
M USCULATURA
Scheletul pestilor este imbracat in muschi dispusi
pe cap (muschii
capului), in jurul aripilor inotatoare (muschii
inotatoarelor) si pe
trunchi (muschii trunchiului). Cei mai dezvoltati
sunt muschii trunchiului;
acestia se intind de la cap pana la coada, cate
doi de o parte si de alta a
corpului. Dintre acestia, unii sunt asezati in
partea de sus (muschii
dorsali) iar altii in regiunea abdomenului (muschii
ventrali). In
totalitatea lor, muschii formeaza carnea pestelui,
care reprezinta 60-65%
din greutatea corpului.
MISCAREA SI ECHILIBRUL
Pestii se misca si isi mentin echilibrul cu
ajutorul aripioarelor
inotatoare, care sunt actionate de muschi; ele au
rolul de carma.
Pestii, in general, au doua feluri de aripioare
inotatoare si anume:
aripioare perechi si aripioare neperechi. Dintre
aripioarele perechi fac
parte aripioarele pectorale aflate in dreptul
operculelor si aripioarele
ventrale situate in dreptul abdomenului.
Aripioarele neperechi sunt: aripioara dorsala,
aripioara anala si aripioara
codala. La salmonide, in afara de acestea, mai
exista o aripioara grasa
(adipoasa) numita nodalca, asezata in apropierea
cozii, pe partea de sus.
Salmonidele sunt cei mai iuti pesti, datorita
adaptarii lor la curentul
puternic pe care-l au de invins in apele de
munte in care traiesc.
Pastravul inoata cu o viteza de 2-3,5 m/sec, ceea
ce ii da posibilitatea sa
treaca prin toate repezisurile apelor de munte.
Pestii pasnici au o viteza
de deplasare mult mai mica (crapul - 0,40 m/sec,
linul - 0,50 m/sec, iar
platica 0,65 m/sec).
Simturile pestilor
Cu ajutorul simturilor, pestii iau cunostinta de
mediul care-i inconjoara
si de modificarile acestuia. Simturile ii ajuta la
indeplinirea functiilor
principale: nutritia si reproducerea.
Vazul la pesti este limitat datorita transparentei
reduse a apei. Pestii
din apele limpezi de munte vad pana la distanta
de 10-12 m.
Pestii au ochi fara pleoape. Acestia se pot
acomoda, ca si ai altor
animale, in raport cu departarea obiectelor. Sunt
unii pesti ca:
boisteanul, pastravul si bibanul, care au o vedere
foarte buna, in timp ce
altii ca: somnul, zglavoaca, grindelul si un
general toti pestii de fund,
au vederea foarte slaba.
Auzul
Urechea pestilor este simpla, fiind formata numai
din urechea interna, care
adaposteste niste pietricele numite otolite, dupa
care se poate determina
varsta pestelui.
Urechea pestelui are rolul de mentinere a
echilibrului si de organ auditiv,
de percepere a unor sunete.
G ustul
Dintre simturile pestilor, gustul este cel mai
putin dezvoltat. Unii pesti
au simtul gustului localizat in mustati, altii pe
marginea buzelor, iar la
alte specii acest simt este raspandit pe intregul
corp, sub forma de muguri
gustativi.
Mirosul este putin dezvoltat la pesti. Mirosul este
perceput prin cele doua
nari asezate deasupra botului, in care se afla
sacii olfactivi. Pestii simt
mirosul numai pentru substantele aflate in stare
lichida. Datorita
mirosului, salmonidele sunt atrase de nada din
carligul unditei si tot
datorita acestui simt, cand se introduce o bucata
de carne sangeranda
intr-o apa populata cu chiscari acestia se aduna
in graba in numar mare.
Simtul tactil sau pipaitul este reprezentat la pesti
prin niste celule
senzitive asezate pe marginile buzelor, pe cap, in
cavitatea bucala sau
uneori pe intregul corp, inclusiv pe aripioare.
Unii pesti au simtul tactil
reprezentat si prin mustati. Pastravul are numai
un punct dureros pe un
centimetru patrat de suprafata a corpului. Acest
fapt explica de ce uneori
un pastrav intepat cu undita si scos pana la
suprafata apei vine din nou la
momeala, el nesimtind durerea inainte.
Linia laterala este formata din mici puncte
asezate in lungul corpului de
la cap spre coada. Cu ajutorul ei pestele isi da
seama de directia si de
intensiteatea curentului apei. Tot cu ajutorul ei
pestele simte
trepidatiile apei transmise de pe mal in apa. Ea
serveste, alaturi de
otolite, la mentinerea echilibrului pestelui in apa
si la identificarea
hranei.
Linia laterala este un fel de organ compensator
al vazului si al auzului,
simturi atat de putin dezvoltate la unii pesti.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

 
Bloggerized by Blogger Template