7.Boli si Daunatori

Boli provocate de ciuperci
1. Saprolegniaza
Saprolegniaza sau mucegaiul este provocata de o ciuperca din genul Saprolegnia sau Achlya si se intalneste indeosebi in perioadele cu apa rece. Ataca icrele moarte, imprejurul carora tese filamente ca de vata si se intinde apoi la icrele sanatoase din vecinatate.
Prevenirea mucegaiului la icre se face prin bai cu verde de malachit de 2 ori pe saptamana, timp de 30 de minute.
Concentratia baii este de 1 g verde de malachit la 200 l apa. Cand boala este in stadiul de inceput si
filamentele ca de vata sunt la suprafata, ea se poate combate cu usurinta. In acest stadiu pestilor atinsi
li se face o baie timp de 20 de minute intr-o solutie de 3 kg sare de bucatarie la 100 l apa. Baia se repeta 3 zile la rand.
2. Ihtiosporidioza
Ihtiosporidioza sau ihtiofonoza este o boala a pastravilor si a altor specii de pesti (73 de specii sunt atacate),
provocata de ciuperca

Ichtyosporidium (Ichtyophonus) hoferi. Ciuperca ataca musculatura, viscerele, organele interne (inima, ficatul
rinichii, splina etc.), unde formeaza niste noduli de culoare alba sau cenusie, noduli ce sunt prezenti uneori si pe branhii. Boala se ia de la pestii contaminati sau de la viscere de pesti contaminati administrati in hrana, sau prin consumarea copepodelor purtatoare de spori. Sporii patrund in stomac odata cu hrana si de
aici, prin peretii intestinali, trec in sange si ajung la organele mentionate.
Combaterea bolii nu este posibila. Se recomanda utilizarea paraclorofenoxentolului in concentratie de 1 cm3
la 1 litru apa, din care se iau 50 cml si se amesteca cu 1 litru de apa. Pestii se imbaiaza in solutie timp de 24-48 de ore. Profilaxia bolii rezulta din insusi modul de propagare a ei, respectiv din scoaterea totala din hrana pastravilor a pestilor si a resturilor ramase de la fabricile de conserve.
Boli provocate de protozoare
1. Ihtioftiriaza
Ihtioftiriaza este o boala foarte periculoasa, indeosebi pentru puiet. Este provocata de un protozoar de marimea a 0,5-1 mm, (Ichtyophtirius multifiliis) care paraziteaza pestele fixandu-se, cu ajutorul cililor, pe
piele si branhii, inotatoare si ochi, patrunzand sub tesuturi. Cand parazitii ajung la dimensiunea de 1 mm, dupa
circa 15 zile, se desprind si cad la fundul bazinului, unde se inchisteaza si se inmultesc prin diviziuni succesive.
Combaterea bolii in primele zile ale aparitiei se
face prin marirea
debitului bazinului si tratarea pestilor cu solutie
de :
- verde de malachit 5 g la 1000 l apa, timp de
20-30 de minute (puietii
puternic infestati nu rezista);
- sare de bucatarie 3 kg la 100 l apa, timp de
30 de minute;
- formol in concentratie de 0,250 kg la 1 m3
apa, timp de o ora; baile se
repeta timp de 3-5 zile.
2. Chilodonelaza
Chilodonelaza este o boala data de un parazit
foarte mic (Chilodonella
cyprini), care se fixeaza pe branhii si uneori pe
pielea pestilor, unde
provoaca iritatii.
Prevenirea si combaterea sunt aceleasi ca si la
pestii atinsi de
ihtioftiriaza fiind insa mai eficace.
3. Trichodiniaza
Trichodiniaza este produsa de protozoarul
Trichodina domerguei, parazit
foarte comun la toate speciile de pesti, localizat
pe branhii si tegument
periculos numai cand paraziteaza in numar mare
si in special la varstele
tinere de pastrav.
Combaterea parazitului se face cu usurinta si cu
rezultate sigure, data
fiind gama mare de substante la care este
sensibil. In afara bailor cu
verde de malchit, 1 g la 200 l apa timp de 30
de minute, se pot utiliza:
- 3 kg sare de bucatarie la 100 l apa, in bai de
15 minute timp de 2
saptamani, cate doua bai pe saptamana;
- 1 l acid acetic la 500 l apa, in 2 bai la
interval de 3 zile, timp de 1-2
minute;
- 1 g permanganat de potasiu la 500 l apa, in
bai de 20-30 minute, la
interval de 3 zile, timp de o saptamana.
4. Costiaza
Costiaza este produsa de protozoarul flagelat
Costia necatrix. Parazitii
ataca tegumentul si in special branhiile. Aspectele
clinice sunt
asemanatoare debilitarii fiziologice (cap mare si
corp fuziform, culoare
albastra).
Combaterea bolii se face prin bai de sulfat de
cupru in concentratie de 50
g la 100 l apa, la care se adauga un pahar de
otet de vin. Puietul se tine
in solutie timp de 15-60 secunde, avandu-se grija
sa nu fi fost hranit in
prealabil.
O metoda eficienta de combatere este si cea cu
sare de bucatarie 2,5 kg la
100 l apa, cate 20 minute, din doua in doua zile,
timp de o saptamana.
Boli provocate de viermi
1. Gyrodatylaza
Gyrodactylaza are ca agent patogen viermele
monogen Gyrodatylus salaris.
Importanta patogena este determinata de actiunea
de ranire combinata cu cu
actiunea de curatare a tegumentului de mucus,
actiuni ce produc hemoragii
grave in piele si branhii. Acest lucru provoaca pe
de o parte slabirea
pestelui, iar pe de alta parte deschide cai de
infectii secundare.
Combaterea parazitului se poate realiza prin bai
cu amoniac in concentratie
de 0,8 cml la 1 litru apa si cu o durata de
doua-trei minute.
2. Infestarea cu lipitori
Infestarea cu lipitori (Cystobranchus) are loc in
primaverile si verile
ploioase, cand apa transporta suspensii organice.
Lipitorile se fixeaza pe
corpul pestilor, invadandu-l atat pe flancuri cat si
pe aripioare.
Combaterea se face prin imbaiere in solutie de
sare de bucatarie, 3 kg la
100 l apa timp de 20 minute.
3. Sanguinicola inermis
Este un vierme trematod care paraziteaza
pastravul curcubeu dezvoltandu-se
ca adult in intestinul sau rinichiul acestuia, dupa
ce larva a avut ca
gazda intermediara o specie de melcusor
(Limnaea). Metoda de combatere se
refera la distrugerea melcilor care traiesc in
apele cu fund malos si
curent redus.
4. Triaenophorus
Este un vierme parazit cestod prevazut, la cap,
cu doua perechi de ace,
fiecare cu numerosi dinti.
Viermele ataca adultii si puietii de pastrav,
instalandu-se in peretii
intestinului si in ficat, provocand inflamarea si
ranirea acestuia.
Pestii atacati de Triaenophorus au abdomenul
umflat, pierd pofta de
mancare, slabesc si mor.
Metoda de combatera nu exista; se procedeaza la
indepartarea indivizilor
bolnavi.
Boli provocate de bacterii
1. Furunculoza
Furunculoza este una din bolile cele mai
periculoase, fiind provocata de o
bacterie denumita Aeromonas salmonicida.
Boala apare dupa trei, patru zile de la
contaminare si evolueaza sub doua
forme: acuta-cu o mortalitate mare, fara sa
prezinte semne vizibile in
exterior- si subacuta, cu o mortalitate redusa,
parte din pestii bolnavi
putandu-se vindeca.
Tratarea pestilor de poate face, prin
administrarea in hrana, timp de 3-5
zile, a cloramfenicolului - 5-7 g la 100 kg pesti.
Un tratament eficace
este si acela prin care la 100 kg pesti li se
administreaza zilnic, timp de
8 zile, 10 g sulfadimerazin si 3 g sulfaguanidin
amestecate in hrana.
2. Necroza aripioarelor
Este o boala care ataca indeosebi aripioara si
inotaotarea caudala.
Aripioarele respective sunt distruse de la varf
spre corp, ramanad uneori
doar un ciot ulceros sau o excrescenta cicatrizata,
alteori, bacteriile
care provoaca boala si derma la insertia
aripioarelor respective.
Cauzele bolii nu se cunosc cu precizie intrucat
aparitia ei este legata de
o serie de factori defavorabili si de o proasta
igiena. Combaterea bolii nu
poate fi facuta numai in stadiul incipient,
masurile profilactice fiind
insa cele care dau bune rezultate.

1 comentarii:

Florin Voicila spunea...

Incerc o afacere cu iepuri belgieni. Afaceri sunt multe pe internet despre cresterea animalelor... dar nu toate sunt profibtabile.

Trimiteți un comentariu

 
Bloggerized by Blogger Template